https://www.duolingo.com/profile/ThomasJ852997

Poet of the month: Mihai Eminescu

(Past episodes of this irregular series: https://forum.duolingo.com/comment/30924148 and https://forum.duolingo.com/comment/31314061)

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Țara mea de glorii, țara mea de dor,
Brațele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ți mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deși moare valul,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge dușman fumegând,
Și deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ți vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n brațe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ți-o doresc

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăție
Ca a nopții stele, ca a zilei zori,
Viață în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală și mândrie,
Dulce Românie, asta ți-o doresc!

Annotations: first stanza: ce-ți: ce îți; Românie: România; nervoase: musculos; tărie: strength; la trecutu-ți: îți is a possessive dative (to your great past); (să) fiarbă: to boil; (să) spumege: to foam; fiii-ți: your sons; aste: dated form of astea placed in pre-position; aste le: duplication of the direct object; nutresc: nurture; căci: deoarece; stâncă: rock; val: wave; ți-o: îți o (o duplicates asta)

second stanza: răzbunare: revenge; mormânt: tomb; dușman: here an adjective; fumegând: a fumega (to fume); idrei: Hydra (mythical beast with multiple heads); (să) fluture: a flutura (to flap); falnic: grand, splendid; large: broad; steaguri: flags; ce-i ... mare: cât de mare este; s-aprinde: a se aprinde (to light up); sacru: here in the sense: offering, sacrifice; candida-i: e candida [alternative reading of that verse: sacru is an adverb and candida-i = candida îi a possessive dative]; vâlvoare: blazing flame

third stanza: îngerul: angel; Vestei: Vesta (Roman hearth goddess); tainic: mysterioulsly; surâzând: a surâde (to smile); Marte: Mars (Roman god of war); orbească: a orbi (to blind); lampa-i: lampa îi (possessive dative); guste: a gusta (to taste); raiului: heaven; ceresc: celestial; strânge: pull, draw

fourth stanza: mireasă: bride; a nopții stele: stele nopții; zori (pl.): sunrise; suflet: soul; vitejie: courage; fală: glory

If you ask a random Romanian on the street to recite you some poetry - and you are lucky enough that he or she is able and willing to do so - you will most likely hear verses from Mihai Eminescu. Living during a time of national awakening that accompanied the unification of the Moldovan and Wallachian principalities (the literary society Junimea of which he was a member needs to be mentioned here), Eminescu is still considered by many to be the Romanian poet. Beyond the patriotic works, though, his poems (influenced by Schopenhauer's philosophy) have a rather pessemistic keynote, making him perhaps a peculiar choice as a "national poet".

Adânca Mare...

Adânca mare sub lunei față
Înseninată de-a ei blondă rază,
O lume-ntreagă-n fundul ei visează
Și stele poartă pe oglinda-i creață.

Dar mâni - ea falnică, cumplit turbează
Și mișcă lumea ei negru-măreață,
Pe-ale ei mii și mii de nalte brațe
Ducând pieire – țări înmormântează.

Azi un diluviu, mâne-o murmuire,
O armonie, care capăt n-are -
Astfel e-a ei întunecată fire.

Astfel e sufletu-n antica mare.
Ce-i pasă - ce simțiri o să ni-nspire -
Indiferentă, solitară – mare!

Annotations: rază: beam, ray; o lume-ntreagă-n: o lume întreagă în; oglinda-i: oglinda ei; creață: curly; mâni/mâne: dated variants of mâine; falnică: grand, splendid; cumplit (here an adverb): terrible; turbează: a turba = to rage; măreață: great, noble; nalte: înalte; pieire: downfall, ruin; înmormântează: a înmormânta = to bury; murmuire: „long” infinitive of a murmui (to murmur), used as a substantive; capăt: end; n-are: nu are; astfel: așa; e-a ei întunecată fire: e firea (= nature, essence) întunecată a ei; sufletu-n: sufletul în (suflet: soul, character); ce-i: ce e; pasă: mood; ni-nspire: ne inspire (3rd person sg. subjunctive)

Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) was born on 15 January 1850 near Botoșani (in the Bukovina which was then under Hapsburg rule). He went to school in Cernăuți (Czernowitz, today the Ukrainian Chernivtsi), but left it at the age of thirteen or fourteen without a degree, living from occasional jobs and accompanying a theatre group on its tours (he himself did not act, though). In 1869 he began to study at the university of Vienna (faculty of philosophy), switching to Berlin in 1871 and two years later giving up his studies, again without a degree. He worked in Iași as the director of the central library and as a school inspector, then in Bucharest in journalism. In the 1880ies he suffered increasingly from physical and mental illness; the question what caused the illness is still a controversial issue. Mihai Eminescu died on 15 June 1889. The magazine Familia, in which 23 years before his first poems were published, wrote the headline: Poezia română plânge.

La Steaua

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.

Annotations: răsărit: a răsări = to rise; i-au: the pronoun (îi) is used in possessive function (its lights); s-a stins: a se stinge = to expire, to extinguish; depărtări: distances; raza: beam; abia: barely; luci: simple perfect of a luci (to shine); vederii: dative of vedere (sight); se suie: a se sui (to climb sth., to ascend sth.); zărit: a zări (to behold); pieri: simple perfect of a pieri (to perish); stinsului: stins (adj.) = extinguished

June 15, 2019

0 Comments

Learn Romanian in just 5 minutes a day. For free.