"How do they define that?"

Traducere:Cum definesc ei asta?

acum 3 ani

18 comentarii


https://www.duolingo.com/halastoi

De ce nu merge varianta:'Cum ei definesc asta'?

acum 3 ani

https://www.duolingo.com/JuniorulLu

Si eu am scris la fel.

acum 1 an

https://www.duolingo.com/JuniorulLu

Aaaaaaaaaaaaaaaaaaa

acum 1 an

https://www.duolingo.com/JuniorulLu

Ce ce

acum 1 an

https://www.duolingo.com/Drift.F

Deoarece este incorect formulat din punct de vedere gramatical.

cu 11 luni în urmă

https://www.duolingo.com/Kristiusha

They = ei !!! ...cum definesc ei asta

acum 3 ani

https://www.duolingo.com/chichiritadaniel

De ce se fofoseste They

acum 2 ani

https://www.duolingo.com/JuniorulLu

Aaa

acum 1 an

https://www.duolingo.com/sorin382513

Nu suna româneste

acum 1 an

https://www.duolingo.com/JuniorulLu

Adevarat

acum 1 an

https://www.duolingo.com/LidiaG2

Cum ele definesc asta? Tot este o traducere reusita.

acum 3 ani

https://www.duolingo.com/marcela.trachi

this e obiect mai apropiat decat that

acum 3 ani

https://www.duolingo.com/Lidia328489

Ori "Cum ei definesc asta?" de ce nu e buna? De ce sa schimbati locul subiectului cu predicatul. De cand lumea subiectul, de obicei, in majoritatea cazurilor se obisnueste de-l folosit inaintea predicatului. De ce aici nu e primit defel? Socot ca e o scapare. Doar nu e gresit! Se poate spune si asa destul de reusit: Cum ei definesc asta? Si nimeni nu ma convinge cu contrariul?

acum 3 ani

https://www.duolingo.com/geo323984

De cand lumea intr-o intrebare in limba româna se cam schimba locul subiectului sau nu apare chiar deloc fiind subinteles...cum definesc asta?

acum 3 ani

https://www.duolingo.com/0rbital
  • 25
  • 25
  • 116

Atentie la auz! Poate altfel iti suna corect la ureche.

acum 1 an

https://www.duolingo.com/0rbital
  • 25
  • 25
  • 116

Nu suna bineeee!

acum 1 an

https://www.duolingo.com/mircea.com

Trebuie sa te convingi singura, ti se pare ca suna bine in romana?

acum 3 ani

https://www.duolingo.com/0rbital
  • 25
  • 25
  • 116

Robert Ficheux,

> omul căruia România îi > datorează graniţele de azi... > > “Cine crede că Marea Unire s-a datorat numai Adunăriio > Româneşti > de la > Alba-Iulia din decembrie 1918 şi > intelectualităţii greco-catolice, > are o viziune patriotic-idilică asupra > istoriei. > Marile puteri victorioase, hotărîseră, destul de > corect, > să împartă > înfrântul si destrămatul Imperiu > Austro-Ungar, după criteriile > populaţiilor majoritare. > Aveau loc recensăminte, se făcuseră hărţi ale tuturor > provinciilor imperiale după > naţionalităţi,se pregăteau infiinţarea de noi > ţări şi frontiere. > Ungaria înaintase > Parisului, unde aveau loc negocierile, hărţi > ale Transilvaniei, în care, zona > montană, > platourile locuite numai de > români din > Maramureş, Oaş, Haţeg, Lăpuş, Apuseni, Năsăud etc. > apăreau ca > pustii. > Într-o primă variantă, populaţia maghiară, > aglomerată în oraşe > (acolo unde românilor le era interzis > să > se aşeze –n.r.) apărea ca > majoritară în Ardeal. > E meritul unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate > > cărările transilvane şi de-a > fi inventariat şi anunţat existenţa > unor numeroase comunităţi române, > acolo unde hărţile maghiare > marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la > Trianon (prin > care Transilvania a revenit > României > –n.r.)”. > Acele misiuni de > geografi francezi, despre care scria regretatul > Radu Anton Roman, au fost conduse de > geograful > Robert Ficheux. > Dacă n-ar fi existat profesorul Ficheux, azi Transilvania > ar fi > fost > pământ unguresc. > Omul acesta, scria > Roman, „făcuse şi dăruise istorie şi > geografie României”. O Românie > care, din nefericire, l-a uitat > de tot, > după trecerea sa la cele veşnice, săvârşită acum un deceniu. N-am > auzit nicăieri să se organizeze > măcar un simpozion sau o adunare în memoria sa. > Acum, încercăm să aducem modestul nostru omagiu > personalităţii > lui > Robert Ficheux, să povestim şi > altora > despre cine a fost şi cât de > mult > bine ne-a făcut acest om, cu > speranţa că anii ce vor veni > şi, poate, generaţiile de după noi, îl vor aşeza la locul ce i se > cuvine în > istoria modernă a României. > S-au împlinit 117 > ani de la naşterea lui > Robert Ficheux, omul căruia > România îi > datorează graniţele de azi. > Ficheux > a fost unul dintre cei mai mari geografi > francezi, un foarte bun vorbitor de limba română > şi un mare prieten al > României. > Robert Ficheux a fost > unul dintre cei mai mari geografi francezi, un foarte > bun vorbitor de limbă română > şi un > mare prieten al > României. A fost, alături de > celebrul > lingvist suedez Alf > Lombard, unul dintre cei mai > mari iubitori ai ţării > noastre, de când > existăm ca stat > „dodoloţ”. > Iată câteva > repere din biografia profesorului Ficheux: > * Membru corespondent străin (1 iunie 1948) şi membru de onoare > din > străinătate (9 martie 1991) al > Academiei > Române. > Studii > superioare la > celebra Universitate Sorbona , fiind > licenţiat în istorie şi geografie > (1919-1920). > Încadrat, > în urma recomandării lui Emmanuel de Martonne > (un alt nume ilustru al geografiei), > la Institutul > Francez > >de înalte Studii din Bucureşti > (1924-1927). > Teză de > doctorat > cu un subiect privitor la studiul > geomorfologic al întregului masiv al > Munţilor Apuseni. > Revenit > în > România în anul 1932, devine secretar general > al Institutului Francez din Bucureşti > (până în 1935), > apoi al Misiunii Universitare Franceze > în > România. În > 1935, la recomandarea lui Emil > Racoviţă, a > fost numit > succesor al lui George Vâlsan la > Universitatea > din > Cluj-Napoca, unde a predat geografia > fizică, > până în > 1938, când s-a întors în > Franţa. > Între > 1927 > şi 1996 a publicat nu mai puţin de 27 de > cărţi, referitoare toate la > România. > Distins > cu Ordinul > Serviciul Credincios în grad de Mare > Ofiţer, de către preşedintele Emil > Constantinescu, în > 1997. Două dintre cărţile lui > Robert > Ficheux le dau şi > azi dureri de cap extremiştilor > unguri: > „Les Motzi” > (Moţii), apărută în 1942 > şi „Roumains et minorites > ethniques en Transylvanie” (Români > şi minorităţi > etnice în Transilvania), apărută > în 1990. > Acestui om,cvasinecunoscut marelui public, România şi > românii îi > >datorează enorm de mult. Practic, > lui > Robert Ficheux îi > datorăm Marea Unire de la 1918 şi > existenţa ţării noastre > între frontierele ei de azi. > >

Try the new Yahoo Mail

acum 1 an
Învață limba Engleză în numai 5 minute pe zi. Gratuit.